Câte tipuri de pizza există? Care este cea mai bună?

Majoritatea oamenilor asociază pizza cu un blat rotund, sos de roșii și brânză, însă diversitatea reală depășește orice așteptare. Poți întâlni rețete cu structuri diferite, grosimi variate ale aluatului și combinații inedite de ingrediente. Uneori, ai impresia că e imposibil să le distingi pe toate, deoarece gastronomia internațională a dezvoltat numeroase variante.

Istoria scurtă a pizzei

Originea pizzei moderne se leagă de Napoli, unde se folosea un blat simplu din făină de grâu, asezonat cu sos de roșii și mozzarella. Deși există documente vechi care menționează lipii cu diverse ingrediente încă din Antichitate, Napoli a contribuit la transformarea pizzei într-o specialitate celebră. Acest oraș-port a permis răspândirea rețetelor de aluat și a adus renume rețetei clasice de tip neapolitan.

Diversificarea a început să apară datorită emigranților italieni care au plecat spre alte continente. Fiecare comunitate locală a adoptat și a modificat rețeta de bază, ținând cont de obiceiurile culinare regionale. Astfel au apărut varietăți cu blaturi subțiri, crocante sau cu margine mai groasă și cu topinguri deosebit de variate.

Principalele categorii de pizza

Pizza Neapolitană

Reprezintă stilul original, care păstrează strict câteva ingrediente. Blatul rămâne subțire în centru și ușor mai ridicat la margini, iar timpul de coacere este redus, la temperaturi foarte ridicate. Poți simți savoarea celor trei elemente cheie: roșiile San Marzano, mozzarella de tip fior di latte sau di bufala și un strop de ulei de măsline.

Unii bucătari te sfătuiesc să servești pizza neapolitană imediat după ce iese din cuptor, ca să-și păstreze savoarea. Se coace deseori în cuptoare cu lemne, iar tehnica presupune răsturnarea rapidă a piesei de aluat, astfel încât să obții un contrast plăcut între interior și crustă. Daca vrei să ieși la o pizza în Florești, poți găsi varianta napoletană la pizzeria Napoli Centrale.

Pizza Romană

Dacă pizza neapolitană se remarcă printr-un blat pufos la exterior și moale la interior, pizza romană se evidențiază prin grosime redusă și textură crocantă. Unele persoane afirmă că blatul trebuie să fie foarte subțire, pentru a-ți permite să simți mai intens aromele sosului și ale brânzei. Ingredientele folosite pot varia, însă varianta tradițională implică un sos ușor, brânză și uneori anșoa sau șuncă presată.

Acest stil presupune un timp de coacere mai lung față de versiunea napolitană, iar temperatura e ceva mai mică. Aluatul se frământă altfel, deoarece se urmărește un produs final consistent, care să mențină forma și să rămână crocant chiar și la temperatura camerei.

Pizza New York Style

A apărut datorită comunităților italiene stabilite pe coasta de est a Statelor Unite. Blatul este subțire, dar rezistă la porții generoase de topping. Se folosește mozzarella de tip low-moisture, care se topește uniform și oferă un aspect specific. Feliile sunt mari și au dimensiuni care necesită împăturire înainte de a fi consumate.

O altă caracteristică importantă ține de sos. Se folosește un piure din roșii bine condimentat, lăsat să fiarbă lent, astfel încât să capete un gust intens. Fanii acestui stil spun că e ușor de savurat pe stradă, datorită feliei pliabile.

Pizza Chicago Deep-Dish

Opusul pizzei cu blat subțire este pizza de tip Chicago, care se coace într-o tavă adâncă, asemănătoare unei tarte sărate. Blatul rămâne gros și are margini ridicate. Asta permite o cantitate mare de sos, brânză și ingrediente suplimentare, precum cârnați, legume sau chiar mai multe tipuri de brânză.

E necesar un timp mai lung de coacere, ca să se pătrundă corect fiecare strat. De obicei, ordinea de asamblare e inversă față de alte tipuri: brânza se așază direct peste aluat, urmată de carne și sosul de roșii, pentru a evita arderea produselor lactate la suprafață.

Pizza Siciliană

Cunoscută și sub denumirea de “sfincione,” pizza siciliană e o variantă cu blat consistent, dreptunghiular, copt într-o tavă mare. Are o textură moale și pufoasă în interior, cu o crustă ușor rumenită în partea de jos. Se folosesc de obicei roșii, ceapă, ierburi aromate și brânză de oaie sau vacă.

Există variații regionale, însă cea mai populară conține o cantitate generoasă de sos și un mix de condimente tipic zonei. Uneori, rețeta exclude mozzarella, punând accent pe arome mai puțin obișnuite.

Există versiuni excentrice, precum pizza cu fructe de mare, pizza cu ananas și pui, sau chiar rețete cu brânză vegană și legume exotice. Aceste variații pot fi savuroase pentru cei care adoră să experimenteze. Dacă îți place să testezi combinații inedite, ar fi bine să alegi un stil care să reziste la astfel de încărcături, cum ar fi varianta New York.

Care e cea mai bună pizza?

Opiniile sunt mereu împărțite. Unii sunt loiali versiunii tradiționale napolitane, iar alții preferă abordările moderne, cu ingrediente inedite. Dar e clar că există un anumit farmec în fiecare tip de pizza, iar selecția poate depinde de momentul în care o guști și de experiențele tale culinare de până acum.